No.3: “Virgula” este cea mai recentă realizare Alternosfera, cu ce vine nou faţă de precedentele?

Marcel: În primul rând fiecare album Alternosfera îşi are specificul său. “Virgula” vine cu 14 piese noi, cu un sound mai special, mai agresiv. În general albumul este mult mai gândit în ceea ce ţine de interpretare, material, aranjamente. Ce îl deosebeşte de albumele precedente este utilizarea extensivă a mai multor clape, ceea ce sigur va continua. Albumul “Virgula” are o stare foarte bine conturată, o stare înaripată, ceva ce te ia pe val şi te poartă prin toate cele 14 piese. O altă deosebire importantă este că acest album ne este foarte aproape fiind mult mai matur, ne reprezintă mai bine, iar starea noastră de spirit este redată mai exact.

No.3: Unde a fost înregistrat albumul, cine s-a ocupat de producţia şi masterizarea CD-ului?

Marcel: Când am decis să lucrăm asupra albumului prioritar era să nu fim presaţi de timp sau alte circumstanţe, aşa cum se întâmplă de obicei când o trupa intră într-un studio, adică cât mai rapid trage tobele, bass-ul, chitarele, vocea, mixează, masterizează şi atât. Am ales altă cale. Astfel, în primul rând, am finisat studioul nostru dotat destul de bine, apoi tot acolo nefiind presaţi de timp am înregistrat bass-ul, chitarele şi clapele, am făcut primele demo-uri. Înregistrarea tobelor şi a vocii, mixajul, masteringul s-a făcut în studioul lui Andrei Lifenco, studio care din punctul nostru de vedere este cel mai bun din Republica Moldova (din acest considerent toate albumele noastre au fost înregistrate acolo). Lucrând la noi în studio am avut mână liberă să experimentăm, să ne exprimăm astfel încât produsul final să fie unul care să ne placă nouă. Multe piese în procesul de lucru au suferit schimbări cardinale, fiindcă o chestie este să pregăteşti o piesă în cadrul repetiţiilor ca la etapa de înregistrare în studio să găseşti că suna diferit de ce ţi-ai dorit şi altceva este când tragi piesa în studio şi realizezi că piesa nu mai redă starea pe care ţi-ai dorit-o. Atunci începi să rearanjezi chitarele, să revezi partiţiile, să experimentezi. “Virgula” este primul album la care în timpul procesului de înregistrare am învăţat multe lucruri noi şi am aplicat în practică multe cunoştinţe teoretice. Am experimentat cu scule şi soft-uri ceea ce este aproape imposibil într-un studio comercial plătit cu ora. Nu am mers la compromisuri, dat fiind faptul că în primul rând facem muzică pentru noi, iar atunci când începi să adaugi în piesă valori pe placul maselor largi realizezi că tu însuţi nu mai asculţi piesa şi prin urmare nu mai eşti convingător. Astfel, nu am acceptat nici un fel de compromis şi nu am creat nici o piesă care să nu ne reprezinte în totalitate. În caz contrar devii comercial ceea ce din punctul nostru de vedere nu este salutabil pentru o trupa rock.

No.3: Care este piesa ta favorită de pe “Virgula”?

Marcel: Nu am piese favorite pe “Virgula”. Sunt piese de care deja am obosit, pe care nu mai pot să le ascult fiindcă lucrând la material asculţi piesele de nenumărate ori. Dar sunt convins că toate piesele sunt bune, în caz contrar ele nu ar fi incluse in acest album. Daca ar exista rezerve din partea oricărui membru a formaţiei faţă de o piesă anumită, această piesă nu ar fi inclusă sau ar fi revăzută până i-ar satisface pe toţi membrii formaţiei.

No.3: Ce ne poţi dezvălui despre celelalte două discuri ale trilogiei “Epizodia”?

Marcel: Avem deja câteva piese puse la punct care cu siguranţa vor fi prezente în următorul CD. Ceea ce nu este deocamdată stabilit este dacă va fi un EP sau LP. Dacă în procesul de muncă va apărea mai mult material posibil să fie un LP. Totul depinde de cum va derula procesul, noi lucrăm minuţios asupra materialului şi asta necesită în primul rând foarte mult timp. Dorinţă şi forţă de muncă avem, dar în clipa în care artistul se implică nu doar în înregistrarea materialului, dar şi în aranjamente, mixaj, masterizare, devine complicat în condiţiile unui buget auster să scoţi pe piaţă o dată pe an un produs calitativ.

No.3: Momentan sunteţi în turneu prin România… Este profitabil din punct de vedere financiar sau până la urmă tot ce contează este pasiunea de a cânta şi aprecierea fanilor?

Marcel: Spre bucuria noastră, reuşim să combinăm ambele aspecte. Nu putem să ne plângem de lipsa de public fapt care ne permite să acoperim cheltuielile pe care le avem la organizarea unui concert cu sunet şi lumini bune. În acest turneu Alternosfera nu vine doar cu chitarele şi clapa, trupa vine cu echipament acustic şi ceva lumini, ceea ce ne permite să realizăm concertele calitativ, exact cum ne-am propus din start.

No.3: De-a lungul anilor aţi cântat în mai multe oraşe din România. Cum vi se pare publicul de aici în comparaţie cu cel din Republica Moldova?

Marcel: Am avut ocazia să lucrăm în multe oraşe. Şi ele se deosebesc nu doar prin arhitectură dar şi prin spiritul oamenilor. În unele oraşe se ascultă mai mult metal greu, în altele muzică electronică, chiar am putea face o caracterizare a fiecărui oraş aşa cum le-am perceput noi. Dar într-un final publicul atât în Romania cât şi în Republica Moldova este identic ca absorbţie a muzicii noastre şi ca atitudine. Am spus-o de nenumărate ori în interviuri că avem aceleaşi datini, aceeaşi istorie, bine, cu excepţia ultimilor 60 de ani fiind separaţi de factorii geo-politici, în rest suntem un neam şi nu facem nici o diferenţă între publicul de pe o parte sau alta a Prutului. Sigur că atunci când suntem într-un concert în Chişinău ştim la ce să ne aşteptăm, pe când în Romania fiecare concert este de fiecare dată o enigmă, chiar dacă am cântat anterior în acel oraş şi indiferent de faptul că sunt 300 sau 700 de persoane la eveniment avem acelaşi feed-back de la public.

No.3: În ultimii ani în Moldova au apărut o serie de trupe bune însă nu toate aleg să cânte în română, voi aţi ales acest lucru încă de la înfiinţare, de ce?

Marcel: Nu este chiar aşa, primii ani de la fondare Alternosfera a cântat piese şi în limba rusă, fiindcă atunci eram pasionaţi de trupele rock din Rusia, trupe la care tinerii din Republica Moldova au fost mai expuşi spre deosebire de cele româneşti. Rockul rusesc este în general mult mai ascultat la noi, unde fiecare ştie cine sunt băieţii de la Mumii Troll, Spleen sau cine este Zemfira, pe de altă parte nu toţi ştiu cine sunt OCS sau Luna Amară cu excepţia unui segment relativ îngust de consumatori ai rockului românesc. Pe de altă parte, Alternosfera a fost înfiinţată la sfârşitul anilor ’90 când majoritatea trupelor din Chişinău cântau în limba rusă şi publicul care frecventa concertele era în mare parte vorbitor de limbă rusă.

Cât priveşte trupele tinere, unele fiind suficient de bune şi interesante, cred că este o greşeală ca la început de drum atunci când nu ţi-ai definit bine publicul ţintă să cânţi în altă limbă decât în cea în care poţi să îţi exprimi gândurile clar şi convingător. Este adevărat că rock-ul se cântă preponderent în engleză, dar noi ca trupă punem un accent mare pe mesaj şi ca să fim mai bine înţeleşi de public şi să avem o pătrundere cât mai adâncă în sufletele şi inimile ascultătorilor preferăm să cântăm în limba română. Acum nu mai cântăm în rusă din simplul considerent că limbă rusă nu este limba mea maternă, deşi aş putea cu uşurinţă să scriu un text şi în rusă şi voi fi înţeles în toată Republica Moldova, dar în acest caz România ar rămâne izolată în ceea ce ţine de mesaj. Cred că trupele tinere din Republica Moldova care doresc să ajungă pe piaţa muzicală din România ar trebui să cânte neapărat în română. Mai mult decât atât, multe trupe din România duc lipsă de bunăvoinţa publicului anume din cauza textelor în engleză în speranţa ca vor reuşi să ajungă în Occident uitând de un lucru evident: pentru a ajunge în Occident este foarte important să te afirmi ca artist în propria-ţi ţară.

No.3: Ce trupe din Republica Moldova aţi recomanda fanilor voştri din România?

Marcel: În Republica Moldova există trupe practic pe toate filierele stilurilor muzicale, există multe trupe bune de metal greu, rock alternativ, nu-metal. Sunt trupe tinere care nu neapărat ne plac, dar în anumite stiluri sunt chiar buni. Din cele mai recente aş menţiona Infected Rain care abordează metalul, tot din aceeaşi categorie face parte Abnormyndeffect, o trupă de succes care ştiu că prinde şi este privită cu ochi buni în România. Pe pop-rock îi avem pe băieţii de la Paralela 47, care au susţinut câteva concerte în România. Pe muzica electronică aş menţiona trupa Synops. Mai sunt trupe bune din Transnistria cum ar fi Longa sau Dubas. De fapt sunt foarte multe trupe bune, ca şi în România de altfel. Şi părerea mea este că Republica Moldova fiind o ţară mică este prezentă cu mai multe trupe în România decât trupele româneşti la noi. Si eu cred că aici este o problemă, atunci când trupele care au public numeros la concertele din Bucureşti, Iaşi sau Galaţi, la Chişinău au o prezenţă de 100-150 de oameni ceea ce se datorează faptului că trupele din România nu au o prezenţă stabilă în Republica Moldova şi nu acordă suficientă atenţie publicului de la noi. Şi desigur că în Republica Moldova există trupe ca Zdob şi Zdub care nu necesită prezentare. Da, Moldova are talente!